marți, 23 iunie 2015

Schimb de generatii :)




Candva, pe cand eram doar doi in familie carora ne placea Star Trek, cel cu Jean Luc Picard, m-am distrat sa-mi fac un fundal pentru calculator, din poza pamantului editata cu nava Enterprise prin zona. Mama ce mandra am fost eu de fundalul meu ... l-am tot folosit de cate ori eram cu chef de science fiction.











Acum, cand al treilea si cel mai simpatic membru al familiei a descoperit Star Trek, dar ... cu capitanul Jonathan Archer la carma ... s-a cam schimbat si fundalul.

Mama ce mandra sunt acum de ce-mi produse pruncu.
Sa tot schimb la fundaluri ca mi-a pregatit mai multe, sa nu ma plictisesc.
Si mai ales sunt cu dedicatie, de la fiu-su pentru ma-sa :).






2 Enterprise ... some hundreds years difference, a generation for us :). 








luni, 15 iunie 2015

Am saracit de-un blog :)

Aveam pana acu doua, unul de vipera, plin de manifestari veninoase de tot felul, adica prezentul blog; si unul de mama mandra de puiul ei dulce si fain, adica Mandrelile de mama. 

Eh bine, de sambata s-a intamplat ce ma asteptam sa se intample inca de la inceputul Baietzismelor.
 

Maria sa copilul si-a luat blogul in primire. Si a inceput sa scrie ce vrea el, nu ce vreau eu.  Pentru ca este blogul lui, despre el si cu el, unde scrie el. Eu am ramas cu rolul important de ...maestru de securitate si corector de gramatica limbii romane.
Si uite asa mandrelile de mama s-au transferat in d'ale lui Mihai ...



Dragul meu pui drag, iti doresc intamplari frumoase ca sa ai ce povesti, inspiratie in a le scrie si placere in a le reciti peste ani.
Te iubesc

joi, 11 iunie 2015

Yadalanh

Am iubit si iubesc sa citesc, sa ma pierd in randurile cartii, sa vad cu ochii mintii cum se desfasoara firul cartii. Sunt carti pe care as fi vrut enorm sa le vad ecranizate si carti pentru care mi-a placut sa pastrez filmul doar pentru mine. 
Un film m-a indreptat catre carti, Insula misterioasa, ecranizare dupa cartea lui Jules Verne ... mama a profitat de dezamagirea mea in fata scurtimii unui episod  si mi-a pus cartea in mana. Saru mana mama, ca mi-ai deschis ochii in fata minunilor scrise de oameni cu talent. 
Si stii... ai avut dreptate cand mi-ai spus ca de cate ori voi citi o carte voi avea ceva de invatat si daca o recitesc ... am toate sansele sa invat cate ceva nou la fiecare recitire. 

Am adorat cartile cu Winettou, le-am citit si rascitit de multe ori, de fiecare data invariabil plangeam cand isi lua ramas bun de la prietenul lui Old Shatterhand inainte de a muri. Doamne ce jale putea fi cu cartea in mana si ochii rosii si nasul curgand, mama stia imediat ca sunt la ultimul volum din Winettou. 

Mi-au venit toate amintirile cand am citit ca Pierre Brice a murit. Era batran nu mai arata demult ca in poza .. desi se tinea bine, nu pot spune ca a fost un soc, dar cand i-am vazut numele ...m-am gandit imediat ca Winettou a ajuns la marele Manitou pe intinsele plaiuri ale vanatorii. Ironic cum un francez cu ochii albastri a ramas cea mai clara imagine a indianului apas in sufletul meu, dar ... cum sa uiti primul personaj de care te-ai indragostit citind cartea? Cat de Winettou a putut fi, incat nici nu -mi pot imagina ca i s-ar mai fi potrivit alt rol. 

Si imi amintesc acum cu toata placerea cum ii furam mamei un dres negru din sertar (mama ce se supara ... la cat de greu se gaseau nici nu ma mir), si mi-l puneam pe cap ca sa am cozi impletite luuuuuungi si negre, cum rupeam eu crengile visinului sa-mi fac arc si cum jeleam ca vreau si eu mocasini de incaltat ... sa nu ma auda dusmanii cand pasesc. Cum ma visam eu macar sora lui Winettou daca nu puteam fi proasta aia de Ribanna care l-a preferat pe altul, unu alb, nici nu mai conteaza cine era ... ce lipsa de gusturi la femeia aia. Cum ma lua cheful de haladuit in vise cu ochi deschisi ... imi luam cartea, ma urcam in visin si pune-te pe citit ... da, cu dresul mamei in cap bineinteles :)) si ma straduiam sa ma dau jos cat mai usor din pom fara sa las multe urme, fara sa rup crengute :). 


Draga Winettou, ai fost pentru mine ... imaginea curajului, a dreptatii si a prieteniei, a sacrificiului nobil si a generozitatii, ma bucur mult ca te-am inalnit. Abia astept sa te descopere si fiu-meu .... desi el pare deocamdata mai degraba atras de Jonathan Archer capitanul lui Enterprise, dar poti fi sigur ca o sa i te prezint.

ps: Inca ma trezesc cand ne plimbam prin padure cum calc usor si finut si cat mai silentios desi sunt sigura ca urechea fina a capeteniei apase m-ar detecta ... 
pps Yadalanh inseamna La revedere in apasa.